Neatza
Imi pare sincer rau ca nu am mai avut nici o activitate pe blog insa o perioada… o sa iau o pauza. Sunt din ce in ce mai stresata de apropierea atestatului, a examenului de Bac, a excursiei la Paris, a nuntii de argint a parintilor mei (imi doresc sa le fac un cadou mai special si nu am nici cea mai mica idee ce), a lipsei de timp pentru invatat, a lipsei de timp pentru mine…
Sunt ametita rau si pur si simplu simt ca o iau razna… Am inceput sa nu mai dorm noaptea, sa am cosmaruri… Ma simt din ce in ce mai zapacita
Asadar… va rog sa ma iertati si sa ma mai vizitati din cand in cand
Back Home :)
Va scriam aici ca un prieten si-a pierdut cainele. Ei bine, va anunt ca Aki s-a intors acasa la stapanii sai
Limba… romana…
Uneori, in graba, suntem predispusi sa gresim. Nu inseamna neaparat ca suntem prosti; ci doar grabiti. Nici nu vreau sa ma gandesc cate greseli as gasi daca m-as apuca sa caut prin articolele vechi de pe blog
Oricum, pentru ca ma simteam “intelectuala” azi, am citit (mint, inca mai citesc) un articol despre greselile frecvente din scriere.
M-am gandit ca ati putea sa il cititi si voi… Nimeni nu s-a nascut invatat si nu strica sa “ne mai aducem aminte” din cand in cand cum sta treaba cu exprimarea..
Asadar, va invit sa cititi urmatorul articol: http://typography.ro
Ajutor!
Un prieten bun si-a pierdut ieri cainele in zona Salajan din Bucuresti. Este un huski. Va rog din suflet sa il ajutati cumva sa il gaseasca… Dati un simplu share.. poate cineva l-a vazut, poate stie ceva… Este trist si dureros in acelasi timp sa iubesti cativa ani un catel si sa ramai fara el…
Cainele raspunde la numele de Aki. Raman vesnic indatorata
Multumesc!
http://www.facebook.com/photo.php?fbid=328448320530403&set=a.328448133863755.70529.100000957143928&type=1&theater
Marea Neagra inghetata
This slideshow requires JavaScript.
Pozele zilei
This slideshow requires JavaScript.
Amintiri din copilarie… o parte :)
Vorbeam cu una din colegele mele… cand eram mica si plecam cu parintii mei la tara la bunica, ieseam din Bucuresti spre Alexandria. Si treceam mereu pe langa fabrica de biscuiti Ro
Star. Doamne… ce miros imbietor… Nu ma omoram atunci cu biscuitii si nici acum nu sunt mare fan, insa de fiecare data cand treceam pe acolo tipam la tata sa opreasca sa imi ia cate 3-4 pachete de biscuiti cu cacao pe care ii inmuiam in lapte… Mmmm
La fel de bine, imi amintesc de Eugenia
Nu am mai mancat eugenii de ani de zile, insa nici dupa ele nu ma dadeam in vant…
Guma Turbo… tatuaje… vara… fotbal cu baietii… presul cu papusi din fata blocului… elasticul… coarda… lapte gros… capra… prajiturile mamei… nerabdarea ce ma cuprindea in preajma sarbatorilor sau de ziua mea… incercarea esuata a mamei de a-mi face tort cu mere la 12 ani (ziceai ca mancam caramele cu lingurita
) )… cea mai urata zi de nastere de la 13 ani cand mama a avut un accident… bataile cu baietii din pauzele de la scoala… profa de geografie… emotiile examenelor… prima intalnire.. balul bobocilor…
Sa ma opreasca cineva…
(
Vreau sa fiu copil iar… fara grija zilei de maine, fara treburi casnice, fara job… “Da-mi Doamne anii de atunci si mintea de acum”…
Cine da si mie un vot? :D
M-am inscris in concursul Kiss4Love de la KissFm si am nevoie de voturi… any help?
http://www.kissfm.ro/kiss4love/ne-iubim-si-atat/347/Oana-Catalina.html
Neatza
Voiam sa va urez o zi frumoasa, plina de realizari…
Eu, din pacate, m-am trezit de la 6:30 si sunt la birou de la 7:30… Mor de somn…
Incredible pictures
This slideshow requires JavaScript.
Posta Ro sucks!
Si nu, nu o spun pentru ca lucrez “la concurenta” sau mai stiu eu ce, ci pentru ca pur si simplu asta e realitatea: they suck!
Am facut comanda la celebra publicatie “Practic in Bucatarie” (si da, sunt mare fan
). Am luat o colectie de 42 de retete, frumos impachetate etc etc la super pret. Trecem peste.
Ideea este ca asteptam sa primesc o recomandata postala. Recomandata ce nu a venit nici acum (am facut comanda acum o saptamana si mi s-a confirmat pe mail a doua zi). Booon. M-am gandit ca poate s-a ratacit avizul postal pentru ca de cand stau aici nu am primit niciodata nimic si.. nah.. am zis ca mai bine ma duc pana la posta sa verific decat sa stau acasa si sa tip.
Vineri am dat totusi un telefon in preaviz pentru ca am o mica problema: mi-a expirat buletinul si timp de 10 zile (inca 5 de acum), nu am act de identitate, nu am o adeverinta de la politie… nimic. Sunt clandestin. Bun. Si sun la posta. La oficiul 82 pentru ca este cel din zona unde stau. Si imi raspunde o tanti. Dupa ce ii explic problema si o intreb cum pot proceda, femeia imi spune ca ma pot duce sa ridic coletul cu permisul…
Ok. In w-end nu am reusit sa ajung asa ca m-am dus ieri.
Ajung acolo, stau la coada (vreo 15min) si cand ajung in fata ii spun doamnei de la ghiseu intamplarea cu buletinul si cu telefonul. La care ea imi spune “regret, dar nu se poate fara buletin”. Pai… stai asa ca am sunat si mi s-a zis ca se poate… Ea nu si nu. Ca nu stie ea cu cine am vorbit eu la telefon, dar nu se poate. Si va dati seama ca m-au apucat dracii! Dupa ce am mers prin frig si prin zapada si am mai stat si la o coada de 15min sa imi spuna ca nu se poate!
Nu putea sa imi spuna la telefon direct?? Nu veni sa stai ca proasta ca nu iti dam!
Acum trebuie sa sun la expeditor si sa rog sa trimit un agent de la mine de la firma sa imi ridice coletul si sa lase rambursul… Va dati seama ca m-am facut de cacat acolo ca nu am ridicat coletul (pentru care oricum nu am primit nici o avizata nimic…)
So… Posta Romana Sucks in primul rand pentru informatiile de kkt pe care le ofera!
Adios!
Anunt oficial ca incepand de astazi nu mai am cont de Fb, nu mai intru pe messenger, nu mai scriu pe blog. Ma retrag intre cei patru pereti ai casei mele unde ma simt fericita si in siguranta alaturi de singurul om din lumea asta care ma poate intelege cu adevarat… M-am saturat de oameni falsi, de sute de prieteni pe care nu ii conosc, de “like”-uri, “share”-uri etc etc… de parca fara astea nu pot trai….
M-am saturat sa fiu inconjurata de oameni care ma dezamagesc incontinuu.. m-am saturat sa ma dezamagesc singura incercand sa ma schimb doar pentru a-mi face prieteni… Cei care ma cunosc ma accepta asa cum sunt… Ceilalti…. sunt liberi sa faca ce vrea.
Ajutoooor!!!
Am primit un mail de la o buna prietena in care ma ruga sa o ajut sa gaseasca o familie iubitoare pentru acest huski. Starea lui de sanatate este foarte buna, insa pozele sunt mai vechi. A mai luat in greutate (are aprox. 24 kg). Cine isi doreste un suflet langa el sa dea un semn… pentru ceilalti va rog sa macar sa anuntati mai departe…
Va multumesc din suflet!
This slideshow requires JavaScript.
Bar bar
M-a bucurat tare iarna asta ca a nins o gramada insa… e frig in draci!!!
Brrrrrr!!!
Haideti sa va dau o ciocolata calda sa va incalziti
O zi frumoasa va doresc! :*
Neatza!
Ce faceti? Cum vi se pare vremea de afara?
Nu vreau sa par tampita, dar… mie-mi place
Intotdeauna mi-a placut iarna si m-am bucurat ca un copil mic la fiecare fulg de nea cazut. Si acum ii mai numar
Glumeam, insa… inca ma mai bucura zapada, exact asa cum ma bucura cand eram mica. Regret ca nu am apucat (inca) sa ies in parc, sa fac om de zapada si ingerasi! Am facut unul la munte, dar aveam placa in picioare si mi-a iesit un ingeras pe placa
))) (prietenul meu zicea ca in mod paradoxal… in urma mea au ramas si niste cornite
) )
Deci… se baga cineva la o ciocolata calda si un om de zapada? Sau le facem separat si punem poze? Va provoc
De ce o iubesc pe mama
Initial, cand am primit acest mail de la colega mea, Madalina, am raspuns simplu: Pentru ca e mama! Apoi l-am citit si am ramas impresionata de cat adevar sta in randurile acestea… sunt lucruri uzuale cu care ne-am obisnuit. Lucruri care nu ni se par extraordinare si totusi sunt. Le impartasesc cu voi in speranta ca la final veti proceda ca mine si veti pune mana pe telefon si o veti suna pe “mama”
DE CE O IUBESC PE MAMA
Mama şi tata se uitau la televizor când mama a spus ” Sunt obosită şi e şi târziu. Cred că mă voi duce în pat”.
O ia spre bucătărie ca să facă sandvişurile pentru a doua zi.
Spală castroanele de popcorn, scoate carnea afară din congelator pentru cina din seara următoare, verifică cerealele, umple borcanul cu zahăr, pune linguriţele şi castroanele pe masă şi pregăteşte filtrul de cafea pentru a doua zi dimineata..
Apoi pune nişte rufe la uscat, mai bagă nişte haine în maşina de spălat, calcă o cămaşă şi coase un nasture care cădea la cămaşa soţului.
Strânge piesele jocului rămas pe masa din sufragerie, pune telefonul la loc, aşează agenda de telefon la loc în raft.
Udă câteva plante, goleşte un coş de gunoi şi pune un prosop la uscat pe bară.
Se întinde, cască şi o ia spre dormitor. Se opreşte la birou şi scrie o notiţă pentru profesoara, numără nişte bani pentru excursia de mâine şi ridică o carte de şcoală căzută sub scaun.
Scrie o felicitare pentru ziua de naştere a unui prieten, o bagă în plic, scrie adresa, o timbrează şi scrie o notiţă pentru cumpărături. Le pune pe amândouă lângă geanta ei..
Mama îşi curăţă faţa cu demachiantul ei 3 în 1, îşi dă cu crema de noapte antirid, se spală pe dinţi şi îşi curăţă unghiile.
Tata îi strigă: ” Credeam că te duci în pat”.
“Sunt pe drum” răspunde ea.
Adaugă apă în vasul câinelui, dă pisica afară şi se asigură că uşile sunt închise cu cheia şi că lumina e deschisă pe terasă.
Se uită în camera copiilor, le stinge lămpile de pe noptiere şi televizorul, ridică o cămaşă, aruncă nişte şosete murdare în coşul de rufe şi vorbeşte un pic cu unul dintre copii care încă îşi termina lecţiile.
În camera ei îşi potriveşte alarma la ceas, îşi aşează hainele pentru a doua zi şi îndreaptă raftul de la pantofi.
Mai adaugă 3 lucruri pe lista ei de 6 lucruri foarte importante pentru a doua zi. Îşi spune rugăciunea pune ulei în candelă şi vizualizează împlinirea dorinţelor ei.
just…Minunat!
În acelaşi timp tata închide televizorul şi anunţă nimanui în particular: “Mă duc în pat”.
Şi o şi face … fără nici un alt gând.
Vi se pare ceva ieşit din comun? Vă mai miraţi de ce femeile trăiesc mai mult?
PENTRU CĂ SUNT FĂCUTE PENTRU CURSĂ LUNGĂ…( şi nu am putea să murim mai repede pentru că încă avem atâtea de făcut!!!)
30 days challenge: day 8
08. Un moment in care te-ai simtit multumit cu viata ta.
Asta e cea mai simpla provocare ever. Raspunsul e simplu:
In ultimii aproape 2 ani ma simt implinita si sunt fericita zi de zi. Asadar… am scapat repejor
2011 in review
The WordPress.com stats helper monkeys prepared a 2011 annual report for this blog.
Here’s an excerpt:
The concert hall at the Sydney Opera House holds 2,700 people. This blog was viewed about 14,000 times in 2011. If it were a concert at Sydney Opera House, it would take about 5 sold-out performances for that many people to see it.
30 days challenge: day 7
Scrie despre zodia ta si daca crezi ca ti se potriveste.
Ar fi trebuit sa fie un task simplu, insa se dovedeste a nu fi. Nu prea sunt eu aia cu zodiile, insa cred ca exista o oarecare compatibilitate intre diversi nativi…
Sunt nascuta pe 13. ianuarie. 1988 (adica acum fix 24 de ani
). Sunt zodia Capricorn, iar cei care ma cunosc spun ca sunt un capricorn veritabil (respect intocmai “calitatile” zodiei).
Zodia zice asa:
Caracteristica generala a zodiei Capricorn: semn negativ, feminin
Element definitoriu pentru zodia Capricorn: Pamânt
Calitate definitorie pentru zodia Capricorn: semn Cardinal (activitate)
Planete: bla bla bla bla (nu conteaza)
Culorile zodiei Capricorn: negru, indigo
Pietre pretioase caracteristice pentru zodia Capricorn: onix negru
Ziua cea mai favorabila: sambata
Principalele calitati ale zodiei Capricorn: simtul datoriei, organizare, perseverenta
Cea mai puternica dorinta a nativului din zodia Capricorn: sa preia conducerea si sa administreze
Defecte ale nativului din zodia Capricorn: pesimism, stari depresive
Personalitatea zodiei Capricorn:
Spre deosebire de celelalte zodii, Capricornii fac ca munca astrologilor sa para si mai dificila. Asta deoarece este foarte greu sa stabilesti niste caracteristici generale ale acestor firi capricioase. Femeia Capricorn poate fi o aparitie sexy pe plaja sau o cercetatoare intr-un laborator, facand experiente care ar putea sa faca lumea mai buna.
Oricum ar fi in extrerior, interiorul adaposteste o persoana care cauta siguranta, autoritate, respect si pozitie sociala. Insa cum isi propune sa atinga aceste tinte este cu totul alta discutie. Poate fi presedintele unei tari sau poate fi sotia unui om politic ambitios. Cauta recunoasterea si nu isi face prea multe probleme legate de modul in care o va obtine. Este atat de ambitioasa incat nu va tine cont de pozitia de pe care va pleca sau de cat de mici ii sunt pasii, la final va ajunge in varf cu mult inaintea celor care fugeau pe langa ea. Are scopuri si are ambitii, insa acestea sunt surclasate de ceva: familia. Paradoxal, femeia Capricorn isi poate juca la fel de bine rolul si isi poate satisface ambitiile atat din pozitia de SEO a unei multinationale, cat si din rolul de sotie si mama. Chiar si asa, se asteapta ca cei din jur sa ii ofere respectul si siguranta de care are atata nevoie. Femeia Capricorn are o eleganta innascuta, in ciuda faptului ca se ascunde adeseori in spatele modestiei. Desi pare o persoana foarte calma si echilibrata, schimbarile de dispozitie o afecteaza destul de des. Poate deveni usor o victima a depresiei daca cineva o judeca gresit sau o trateaza incorect si poate tine aceasta stare pentru ea timp de luni intregi. Faptul ca nu dezvaluie sursa nemultumirilor ei vine din teama de a parea nesigura pe ea sau de a fi luata in ras.
Este indicat si chiar recomandat sa nu tachinezi o femeie Capricorn, deoarece exista riscul sa ia spusele tale ad-litteram. Chiar daca pare o persoana foarte sigura pe ea, apreciaza si gusta complimentele la fel de mult ca orice alta femeie. Verbalizarea aprecierilor la adresa ei o fac sa simta increzatoare si sa lase sa iasa la iveala pasiunea pe care o controleaza cu atata strictete. Printre trasaturile personalitatii sale nu se numara si visatul cu ochii deschisi. Ea viseaza doar la ceea ce se poate converti in realitate.
Eticheta sociala este foarte importanta, prin urmare isi va servi oaspetii din cel mai bun serviciu pe care il are. Intotdeauna va exista ceva proaspat in frumusetea ei, iar sansele ca o femeie Capricorn sa fie neatractiva sunt destul de reduse.
Femeia Capricorn in dragoste:
Cel care doreste sa cucereasca o femeie Capricorn va trebui sa inceapa prin a-i respecta familia. Tine minte: atunci cand te casatoresti cu o femeie Capricorn te casatoresti cu toata familia.
Daca totusi vei simti nevoia unei mici obiectii sau faci o incercare de a critica pe cineva apropiat, asigura-te inainte ca motivele tale sunt argumentate, altfel nu ti-o va ierta niciodata. Dragostea pe care o are pentru tine nu o va impiedica niciodata sa nu aiba grija de familia ei. Partea buna este ca are aceeasi atitudine si fata de familia ta. Nu te va ierta prea usor daca nu vei sari in ajutorul familiei tale, mai ales daca iti sta in puteri sa schimbi lucrurile in bine.
Chiar daca ea nu este o visatoare prin definitie, nu isi va impiedica partenerul sa viseze atata timp cat va avea paine in casa. In rolul de mama isi va invata copiii sa fie disciplinati, cumpatati, practici si sa ii respecte pe cei mai in varsta. Partenerul care va sti sa o faca sa se simta iubita si protejata va primi in schimb inzecit, pentru ca ea va veghea mereu asupra fericirii lui.
Asadar, sunt de accord cu tot ce scrie mai sus. Cam asa ceva sunt si eu. Cu mici + sau -…
Oricum, as adauga la caracteristici si incapatanarea iesita din comun
Am mai multe prietene capricorni si nu vreti sa stiti ce iese cand ne contrazicem
)
Cam atat pentru azi.
V-am pupacit!
30 days challenge: day 6
Scrie 30 de chestii interesante despre tine.
Pfuai… asta da provocare… hai sa vedem daca reusesc.
1. Sunt sociabila, imi fac prieteni usor
2. Vorbesc mult ( e un + dar si un – )
3. Nu tin cont de “moda”. Pentru mine moda este ceea ce imi place mie. Si atat.
4. Fumez. (nici prea mult, nici prea putin)
5. De multe ori tind sa fiu de acord cu anumite chestii numai daca imi convin mie (indiferent daca sunt ok sau nu)
6. Tin neaparat sa am dreptate mereu
7. Nu suport sa fiu contrazisa
8. Nu suport sa fiu trasa la raspundere fara justificare
9. Accept defectele mele mai repede decat le accept pe ale prietenilor mei ( ca deh, suntem mai iertatori cu noi insine decat cu altii )
10. Iubesc animalele (am acasa un mic zoo: pisica, 2 hamsteri, 2 acvarii mari. acum am un papagal in plan
)
Hai ca am ajuns la 10. Mai caut.
11. Sunt impulsiva si reactionez pe moment fara sa gandesc. (regretele ulterioare sunt tardive in cazul unor decizii nasoale )
12. Imi fac o impresie despre un om de cum il vad. Aceasta ramane de neclintit. Daca nu imi place de cineva prima data cand il cunosc… poate sa stea dupa aia si in cap si in c*r ca nu imi mai pasa.
13. Raspund mai mereu cu aceeasi moneda (respect daca sunt respectata, detest daca sunt detestatata)
14. Imi place sa gatesc (am observat ca aceasta “pasiune” a devenit demodata printre randurile de tineri… )
15. Imi place sa fiu apreciata atunci cand fac ceva bine
16. Ma implic sufleteste in orice activitate la care iau parte (nu prea pot sa fac lucrurile doar pentru ca trebuie… chiar si la munca tin cont de asta)
17. Recunosc cand gresesc doar daca mi se aduc dovezi incontestabile
18. Detest ca atunci cand sunt la volan sa am un “pilot” de rezerva in dreapta – urasc chestiile de genul “fa stanga aici, baga-te pe banda aia, depaseste-l p’ala, vezi la alalalt”
19. Detest taximetristii (cam 90% din ei). Apelez des la taxi, insa am dat de foarte multe ori peste soferi nesimtiti…
20. Urasc politica si tot ce tine ea (unde esti tu Tepes, Doamne?)
Mai am 10
)
21. Imi place sportul (merg cu bicla, cu rolele, ma dau cu placa de snowboard, merg in expeditii pe munte, innot – ca rata, dar perseverez )
22. Iubesc copii
23. Sunt maniaca cu ordinea si curatenia (nu pot sa dorm daca stiu ca trebuia sa bag aspiratorul in casa si nu l-am bagat )
24. Regret ca petrec prea putin timp cu parintii mei
25. Sunt pasiva fata de religie si nu suport sa fiu judecata pentru asta
26. Nu suport sa fiu racita
27. Nu suport sa stau in casa
29. Visez sa am propria mea motocicleta
30. Imi doresc (si o sa am) propria mea casa la munte, cu geamuri multe si mari, cu o curte imensa imprejmuita cu gardulet alb.
Si gata. Daca mai apar si alte chestii… o sa mai notez.
Astept pareri pro si contra.
30 days challenge: day 5
Un moment in care ai vrut sa iti iei viata.
Sa fim clari de la bun inceput: ideea asta mi se pare cretina din capu’ locului. Ce kkt… Oricum, nu sarim peste so…
Cand eram pustoaica (aka mica si tampita), consideram ca exista muuulte motive pentru care sa nu vreau sa traiesc. Orice cearta cu “pretenu” (adica cate un mucos talamb fara oglinda in casa), orice nota mica luata la scoala, orice cearta cu “cea mai buna prietena”… Cat de fraieri suntem cand suntem mici.
Acum, cand am crescut si eu “mai mare” si nu mi-a mai venit mintea la cap, am deschis ochii si am vazut cate motive am sa vreau sa traiesc 1000 de ani. Viata poate fi atat de frumoasa daca stim sa o traim…
Mi se pare o dovada de lasitate sa te sinucizi si consider ca cei care fac treaba asta fac o alegere extraordinara. Curata pamantul de niste taratoare inutile care oricum nu merita sa traiasca.
Asadar, cheers!
30 days challenge: day 4
Parerea ta despre religie.
Aici sunt pe dinafara. Nu pot sa zic nici ca sunt o credincioasa innascuta, dar nici ca sunt atee. Ca orice om din lumea asta, cred in ceva. Insa refuz cu desavarsire sa expun acest “ceva” in public si sa fac plocoane pe la colturile bisericilor ca sa vada lumea cat de pocaita sunt eu…
Ma duc la biserica din an in Paste. Mai exact, doar de Paste… si atunci pentru ca este mai mult o obligatie sociala… Consider ca legatura dintre noi si “ceva-ul” acela in care credem o creem in sufletul nostru. Nu consider ca am nevoie de “intermediari” intre mine si El. Cine ii da unui popa “puterea” de a se spala pe maini intr-un castron si de a spune ca apa aia e sfintita? Sa fim seriosi… cine se crede? Merlin? (aka vrajitorul Merlin
)
Cand eram mai mica obisnuiam sa cred (invatata asa de bunica mea), ca biserica este un locas special, “Casa Domnului”. Ca acolo mergi ca sa fi tu tine insuti, ca sa iti pui gandurile in ordine, ca sa realizezi ce faci bine si ce nu. Acum cred ca este un fel de “banca” unde se invart si se spala foarte multi bani si se fac foarte multe magarii.
Cum spunea un prieten de-al meu “popa se arde cu copii si dupa aia vine si imi vorbeste mie de credinta”. Dovada a ceea ce spune el stau scandalurile aparute tot mai des in ultima perioada in presa: preoti homosexuali (total impotriva religiei), pedofili, maici cu copii (maici care au depus juramantul castitatii cand si-au ales acest statut in viata). Pe bune, cu ce sunt oamenii astia mai buni ca mine ca sa imi spuna mie ce e bine si ce nu? Ca sa reprezinte un model demn de urmat?!
Personal… nu ma mai duc in “Casa Domnului” care acum e “Casa Mafiei”, nu pup mainile nespalate ale preotilor, nu ma rog la ei ca sa imi ierte Cel de Sus pacatele (pacatele mele sunt o chestiune care ne priveste doar pe mine si pe El, nu are popa nici o treaba cu ele), nu ma inchin la icoane (consider inchinatul la icoane ca fiind incalcarea celei de-a 2-a porunci care spune “Sa nu-ti faci chip cioplit, nici alta asemanare, nici sa te inchini lor.”).
Am incetat sa mai “comunic” cu Dumnezeu atunci cand am vazut ca oamenii rai si haini duc o viata excelenta, iar cei buni si credinciosi… duc o viata de mizerie. Am incetat sa mai cred atunci cand am vazut copii nevinovati abandonati pe strazi si crescuti prin orfelinate… atunci cand am vazut o mama plangandu-si copilul de doar 10 ani ce fusese aruncat in lumea celorlalti…
Lumea nu e corecta. Viata nu e corecta. Este adevarat ca noi facem viata si lumea insa… eu nu ma pot impaca cu gandul ca exista copii cuminti tot anul care de Craciun nu primesc nimic, dorm pe strazi, mananca din gunoaie si exista si copii “de bani gata” care nu au stiut o data sa zica un “multumesc” pentru un gest cat de mic si care primesc pe tava tot ce isi doresc. Nu ma pot inca impaca cu ideea ca unii muncesc pe branci de dimineata pana seara ca sa isi poata hranii copiii (oameni cinstiti) si altii freaca menta si fac tot felul de “afaceri necurate” (sau prostesc prostimea, depinde) si au tot ceea ce altii nici nu indraznesc sa viseze.
Tine de Dumnezeu asta? Nu stiu. Dar sper sa existe si intr-o buna zi sa am sansa sa stau fata in fata cu El. Poate imi va spune El ceea ce nu vreau sa aud de la un kkt de Batman ce se plimba cu Rolls-Royce si sta la vila cu doua etaje.
Pana atuci… cand simt nevoia de comunicare… privesc spre cer, multumesc sau injur (dupa caz) si merg mai departe. Credinta mea e in mine… si atat.
30 days challenge: day 2
Pasul 2…. unde ma vad peste 10 ani… huh… it’s hard to tell. Sunt doua-trei chestii pe care vreau sa le fac si de care depinde viitorul meu..Sunt doua panuri:
1. Pe plan personal: sper ca peste 10 ani sa fiu casatorita si sa mi se zica “mami” pe doua tonalitati (sper eu sa fie ambele de baieti).
2. Pe plan profesional.. e mai complicat. Vreau sa termin facultatea de marketing si sa lucrez in domeniu. Vreau sa fiu printre cei mai buni din speta. Imi dores propria afacere (si incepe sa se contureze asta inca de pe acum)…
In rest… in timpul liber… ala care o sa mai fie
) sper sa ma dau cu rolele, cu bicla, cu placa, sa ma duc in disco just like now
In fond… nu o sa am decat 34
30 days challenge: day 2
Astazi ar trebui sa scriu despre a doua provocare: unde te vezi peste 10 ani.
Dupa o noapte nebuna in club Rococo… mi-e greu…
O sa scriu maine…















































